Share Button

Incepand de azi, 26 noiembrie 2013, siteul “petrolistilor de pretutindeni” Ploiestiul Patria Noastra va propune o noua rubrica adresata suporterilor galben-albastrii speram noi interesanta, si anume analizarea fiecarei partide a echipei noastre prin ochii unui vechi suporter al echipei Petrolul Ploiesti, actualmente editor al stirilor postului Digi24.IMG_20131126_172626

Fost membru al grupului Knot, Razvan Panaitescu este acum un simplu abonat care isi sustine echipa favorita la fiecare meci din Tribuna a II-a a Stadionului Ilie Oana. Editor al stirilor Digi 24, Razvan este in acelasi timp o prezenta constanta la meciurile echipei noastre. A acceptat fara sa ezite colaborarea cu Ploiestiul Patria Noastra, unde va analiza de fiecare data meciurile echipei lui Cosmin Contra. Sa-i uram bun venit!

 

ANALIZĂ: PETROLUL – FC Viitorul 3-0

Petrolul a obţinut cea de-a 500-a victorie din istorie în Liga 1, 3-0 cu FC Viitorul, dar meciul nu a fost nici pe departe unul uşor, în ciuda scorului final categoric. Lovitura liberă imparabilă a lui Juan Angel Albin a deschis drumul spre victorie într-un meci care a stat mai bine de 60 de minute sub semnul echilibrului.
Petrolul a început meciul cu aşezarea clasică. 4-2-3-1, cu cei doi mijlocaşi centrali având roluri uşor diferite şi poziţii asimetrice în teren. Romario Pires a fost închizătorul clasic, în timp ce Pablo De Lucas a urcat foarte des în linie cu cei trei mijlocaşi ofensivi din spatele lui Dore şi a fost mult mai implicat în acţiunile de atac. Prima repriză nu a adus însă realizări importante: şutul lui Boudjemaa
din minutul 10 a fost singura fază cu adevărat periculoasă din primele 45 de minute.

Ce ne-a lipsit: 1. Sistemul de joc folosit de Cosmin Contra cere foarte mult de la cei doi fundaşi laterali. Alcenat şi Guilherme trebuie să urce pe faza de atac chiar până la limita careului advers. „Îmbrăţişând” linia de margine, cei doi laterali forţează astfel apărarea adversă să se lăţească pe întregul teren, urmând – cel puţin teoretic – ca Teixeira şi Boudejmaa să folosească spaţiile apărute fie pentru pătrunderi, fie pentru mingi „în gaură” pentru vârful de atac. Chiar dacă au avut câteva incursiuni spectaculoase, cei doi nu au reuşit să contribuie în prima parte a meciului la reuşita acestui plan ofensiv.

2.Pressing! Pe Contra l-am auzit la fiecare conferinţă de presă vorbind despre dorinţa sScreenshot_2013-11-26-02-12-48a de a vedea în teren o echipă agresivă, care să încerce să recupereze mingi cât mai multe în terenul advers. Aseară pressingul petrolist s-a înmuiat după primele zece minute, deşi în faţă aveam o echipă care greşea atunci când era pusă sub presiune. Aşa a apărut şi prima ocazie mare, acel şut al lui Boudjemaa din minutul 10, după o minge ajunsă la el în urma insistenţei lui Albin, care a pus presiune pe portarul advers, Balauru şi l-a forţat să greşească degajarea după o pasă de la unul dintre coechipierii săi.

3 Atacant! Lui Dore nu i-au ieşit prea multe aseară. Având în spate un pasator excelent ca Albin, care vede imediat spaţiile libere şi „găurile” din apărarea adversă, atacantul nostru nu a reuşit niciodată să se sincronizeze cu uruguayanul. Dore este un atacant atipic, căruia îi lipseşte viteza, una dintre calităţile esenţiale pentru un vârf în fotbalul de astăzi. Singurul lucru care îi iese uriaşului din atacul Petrolului este acel rol de pivot, util atunci când echipa încearcă să iasă din apărare. Jucând mai mereu cu spatele la poartă, Dore poate ţine de minge sau redubla spre mijlocaşii veniţi din propriul teren după ce primeşte o minge lungă. Dar atât. Ca dovadă, în 65 de minute, singurul şut spre poarta adversă a fost o lovitură de cap venită după o centrare a lui Boudjemaa din corner.

4. Inventivitate! Să dai gol în urma unei faze de atac poziţional este marea provocare a fotbalului din ziua de astăzi. O echipă excelentă pe contraatac, Petrolul suferă atunci când atacă în faţa unei echipe bine organizate defensiv. Aseară, golurile noastre au venit dintr-o fază fixă, apoi pe două contraatacuri rapide. Cosmin Contra încă nu a găsit cheia pentru a elimina stereotipul din fazele ofensive ale Petrolului. Mingile ajunse în benzile terenului şi centrările în careu sunt uşor de combătut de orice apărare decentă. Aseară, jocul ofensiv a suferit însă şi din pricina celor doi închizători, care au făcut o primă repriză slabă. Romario Pires arată determinare şi mult spirit de sacrificiu, dar pierde mult din consistenţă prin multitudinea de greşeli la transmiterea mingii. Îl prefer pe Sony Mustivar, pe care sper să îl revăd curând în primul 11.

Aşa cum mă aşteptam, FC Viitorul a venit la Ploieşti să joace fotbal. Cu o etapă înainte, echipa lui Hagi pierduse acasă, 0-1 cu Pandurii, într-un meci în care Gavra şi ai lui au trimis mingea de trei ori în barele porţii adverse. Dispuşi într-un 4-3-3 îndrăgit mult de finanţatorul echipei, copiii Viitorului chiar nu sunt genul de echipă care să se baricadeze în faţa propriului careu. Viitorul încearcă mereu să joace, porneşte construcţia de la fundaşi şi foloseşte rar mingea lungă. Chiar dacă s-au salvat de la retrogradare aşa cum au făcut-o, copiii antrenaţi de Bogdan Vintilă merită respect pentru că sunt una dintre echipele din Liga 1 care nu păcălesc fotbalul. Nu întâmplător, după ce au trecut cu bine de primele 10 minute ale meciului, oaspeţii au pus stăpânire pe joc şi au avut trei ocazii mari până la pauză, la două dintre ele (şutul lui Benzar şi lovitura de cap a lui Puţanu) – doar reflexele lui Pecanha reuşind să salveze echipa de la primirea unui gol care să facă meciul şi mai complicat.
După „cea mai proastă primă repriză”, aşa cum a recunoscut Cosmin Contra în conferinţa de la finalul meciului, Petrolul a reuşit să îşi apropie victoria mulţumită diferenţei de valoare individuală. Execuţia lui Albin i-a forţat pe oaspeţi să se deschidă şi mai mult, iar golurile doi şi trei au venit după contraatacuri în viteză. Priso (în locul lui Boudjemaa) şi Walter Fernandez (în locul lui Teixeira), au făcut diferenţa prin prospeţime şi rapiditate, iar Albin a fost instrumental prin precizia paselor şi viteza cu care gândeşte fazele de atac. Revenirea cu gol a lui Younes a încununat o repriză a doua perfectă pentru noi.

Individual:

Pecanha – a fost excelent, providenţial la cele trei ocazii ale Viitorului din prima repriză, a avut în a doua parte câteva ieşiri în afara careului mare, toate încheiate cu intervenţii precise, fără ezitări.

Alcenat şi Guilherme – în nota lor obişnuită. Utili, deşi le-a lipsit precizia centrărilor de altădată. Probabil doi dintre cei mai constanţi jucători ai Petrolului.

Hoban – joacă atât de bine pe postul de fundaş central încât nici nu ştii unde este mai util. Atunci când joacă în centrul apărării, echipa pare a avea un om în plus mulţumită urcărilor sale cu mingea la picior.

Benga – În creştere de formă, fără ezitările din alte meciuri. A rezolvat cu calm şi chiar eleganţă situaţiile în care a fost pus sub presiune.

Romario Pires – Multă dăruire, dar şi multe lipsuri în joc. Procentaj mic al paselor corecte şi multe încercări de deposedare încheiate prin faulturi care menţin echipa adversă în jumătatea noastră şi fragmentează foarte mult jocul, chiar şi atunci când rezultatul nu este favorabil.

De Lucas – O primă repriză slabă, a doua mai bună. În scădere de formă faţă de primele meciuri în care a jucat la Petrolul.

Boudjemaa – Căpitan de echipă în lipsa lui Marinescu, Geraldo sau Mustivar, Boudjemaa a arătat pofta de joc obişnuită în ultima perioadă. Unul dintre cei mai tehnici jucători pe care i-am avut în ultima vreme, pierderea lui în iarnă ar fi cu siguranţă una importantă.

Juan Angel Albin – Începe să se apropie de aşteptările pe care le are oricine de la un jucător cu CV-ul său, pe măsură ce îşi recapătă potenţialul fizic. De departe omul meciului, uruguayanul este un trequartista complet care se anunţă pericolul maxim înaintea deplasării de duminică.

Teixeira – La fel ca şi Albin, a jucat din ce în ce mai bine pe măsură ce s-a apropiat de parametrii fizici optimi. Faza din minutul 47, când a ridicat lumea în picioare cu cele două driblinguri din careul advers a arătat de ce este în stare mijlocaşul nostru.

Dore – Despre lipsa lui de realizări am vorbit mai sus. Fără viteză, este greu să fii un atacant eficient, iar comparaţia inevitabilă cu Bokila îl dezavantajează în totalitate. Pare mai degrabă util pentru genul de momente ale jocului în care echipa domină total un adversar care se apără şi refuză jocul decât pentru fotbalul de contraatac al Petrolului.

Cosmin Contra – Încă nu reuşeşte să elimine stereotipul acţiunilor de atac ale Petrolului. A procedat inteligent când a ales să îl menajeze pe Geraldo, care risca să fie suspendat. Cel mai bun într-un clasament al schimbărilor inspirate, Guriţă a punctat din nou aseară. Walter Fernandez – două pase de gol, Hamza Younes – gol şi Priso – cu o contribuţie importantă – au fost oamenii trimişi de
antrenorul nostru în teren în ultima parte a jocului.

 

Răzvan Panaitescu scrie şi pe galbenalbastrii.wordpress.com. Cronica meciului de aseară, aici

 

Lasa un comentariu

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.